Două filmuleţe la care m-am stricat de râs. Primul dintre ele este ceva mai vechi, o scurtă extragere dintr-un matinal al TV Neptun. Uitaţi-vă cu atenţie la prezentatorul din dreapta.
Al doilea, două minute din Ice Age 2, comentate pe moldoveneşte. No offence, Ioana :)
Tocmai l-am terminat. Se numeşte Random Roll şi afişează un număr limitat de link-uri din blogroll, ordonate aleator. E util pentru persoane gen Cabral, care au un blogroll kilometric sau pentru cei care vor să mai câştige spaţiu din temă pentru a-l folosi în alte scopuri.
Pluginul funcţionează cu orice versiune superioară 2.1 (am testat până la 2.7.1) şi este foarte simplu de instalat/folosit. Dacă vi se pare tentant, încercaţi-l şi voi. Încă nu merge cu widget-uri, dar voi repara asta cât de curând.
Şi pentru că presimt că nu va fi ultimul plugin pe care-l fac, am pus în meniu şi-o pagină tip “portofoliu” unde le voi lista.
Dacă aveţi întrebări, comentarii sau sugestii, le aştept :)
E grea pentru că lucrezi cu clienţii şi clienţii sunt nişte bădărani care tot timpul vor ceva de la tine şi te deranjează de la pilitul unghiilor sau de la conversaţiile telefonice importante cu Getuţa.
Lângă bloc am un magazin la care refuz să mai merg din câteva motive adunate. În primul rând nu ştiu la ce oră se deschide. Sigur, pe uşă scrie că se deschide la ora 8 dimineaţa, dar asta înseamnă ca vânzătoarea să se trezească la ora şapte, şi asta nu se face.
Dacă printr-o minune totuşi e deschis, în faţa birtului sunt întâmpinat de un grup de oameni cu o bere-n mână sau cu păhărelu’ de palincă. Cine dracu’ se-mbată la prima oră a dimineţii? “Nu e înăuntru… A plecat puţin să…”. Şi-aici poate fi orice. Să-l ducă pe-ăla micu’ la şcoală, să platească întreţinerea, să facă piaţa, să ia marfă, etc.
Pentru că nu poate lipsi aşa într-una, de obicei lasă pe cineva în locul ei. Pe unul dintre beţivanii de la intrare. Or avea ei vreo combinaţie. Eu am fost un prost că n-am ştiut că nu poţi să te duci să cumperi o sticlă de apă cu o bancnotă de 10 RON. Când i-am dat banii, s-a uitat la ei, s-a scărpinat la ceafă şi după îndelungi cugetări, a scos-o: “Pfoaaai, să moară mă-sa dacă am să-ţi dau rest”.
Pe de altă parte, dacă mă duc seara, dau de o tipă care nu întelege ce-i spui. Dacă vrei ceva mai complicat gen Mountain Dew sau Red Bull, te întreabă nonşalant cum se scrie sau ce-i ăla. Şi trebuie să-i repeţi ca prostu’ de trei ori pentru că mai e şi surdă pe deasupra. Cireaşa de pe tort a fost un “Vorbeşte dom’le cu toţi dinţii” de mai avea puţin şi-mi scăpa vreo două peste ceafă.
În condiţiile în care preţurile sunt aproximativ la fel peste tot şi în zonă mai am încă trei magazine unde n-am parte de nesimţiri d-astea, nu e greu să-mi schimb alegerea.
Noul myCash s-a lansat aseară, cu un design nou şi îmbunătăţit, o interfaţă mai user-friendly şi o variantă simplistă pentru mobil.
Este bazat pe o interfaţă fără refresh (stil GMail) şi este cât se poate de simplu de folosit. Poţi grupa înregistrările în categorii, ca mai apoi să ştii cât ai cheltuit pe o categorie anume (Alimentaţie, Distracţie), sau de unde ai primit cei mai mulţi bani într-un interval de timp (ai chiar şi un grafic care arată evoluţia banilor care trec prin buzunarele tale).
În noul site poţi face şi administrarea împrumuturilor pe care le oferi sau pe care le primeşti. Pui suma, de la cine ai luat banii, data de returnare, iar myCash iţi va trimite un email cu 24 de ore înainte de acea dată, ca să nu uiţi.
– Ciprian Drăgoi (kleampa)
Partea bună în faptul că au ridicat ăştia două trotuare de maşini e că au ridicat şi cele 6 sau 7 rable care stăteau acolo degeaba ocupând spaţiu inutil. Dacii d-alea vechi sau versiuni antice de Lada sau Skoda, pline de praf şi jeg, cu cauciucurile desumflate şi legate cu rădăcini de asfalt. Totul la ele sugerează că n-au mai fost pornite de luni bune, şi asta în cel mai bun caz.
Nu-i înţeleg pe oamenii ăştia. Ăştia au fost primii care s-au repezit la Primărie când s-au repartizat locurile de parcare. Ăştia au fost primii care au dat anunţ la ziar că le vând cu 20 de milioane când s-a lansat programul REMAT, în speranţa că se va găsi vreun fraier care să le cumpere şi să ia echivalentul a 30 de milioane. Şi culmea, ăştia au fost primii care au comentat că nu era nici un semn cu oprirea interzisă.
Păi ce relevanţă are? Semnul ăla putea fi montat acolo oricând în ultimii doi ani de zile, tu tot nu ţi-ai fi mişcat maşina din loc. Dar să faci gură degeaba poţi. Mă mir că nu veneai la mine la uşă să-mi scoţi ochii că te-am blocat atunci când după cinci ture de bloc şi nici un loc de parcare liber, parcam în dreptul tău pentru că ştiam că nu ieşi a doua zi dimineaţă la şase.
Pe-astea îmi pare bine că le-au ridicat. Că nu se va duce nimeni să le recupereze, cu siguranţă. Pentru că taxa şi amenda valorează de trei ori mai mult decât maşina, pentru că românu’ o ţinea acolo, poate va fi nevoie vreodată…
