In lipsa masinii personale, azi am mers cu trei taxiuri, lucru ce mi-a adus aminte de momentele in care mergeam la scoala de soferi si mi-era lene sa ma intorc pe jos. Ce vreau sa aduc in discutie sunt personalitatile diferite ale taximetristilor.
Guralivii
Sunt aia care dau impresia de oameni tacuti si linistiti. Pornesc agale si se uita din cand in cand la tine in oglinda retrovizoare. Ofteaza adanc. “Cald, dom’le.. cald…”. Tu, te uiti la el dintr-o parte, oftezi la randul tau… “Da…”. Si brusc el incepe “Mi-aduce aminte de…”. Crizat iti lipesti o palma peste frunte. Dracu’ m-a pus sa vorbesc? Si din amintiri, politica, fotbal si masini nu te lasa tot drumu’. Nu conteaza ca nu vorbesti cu el sau ca nu-l bagi in seama, el turuie intr-una. Important e ca-l asculti. Stie ca-l asculti si stie ca nu poti sa il ignori cu totul. Asa ca-i da inainte.
Agresivii
Aia care indiferent ce masina conduc simt nevoia sa taie fata altora, sa se bage, sa parcheze unde nu trebuie, sa forteze semaforul, si mai mult decat atat, sa injure ca la usa cortului. El trebuie sa arate ca este mult superior celorlalti participanti la trafic prin faptul ca este taximetrist. Nu toti, insa majoritatea sunt tineri pana in 25-30 de ani carora nu le-a placut scoala. Si tot vorbea el la telefon cu un “tovaras” ce bine “erea” cand aveau “combinatia” aia… Trist. Foarte trist.
Restul
In afara de astea doua tipuri, consider ca restul taximetristilor sunt oarecum OK. Oameni cu care poti purta o conversatie fara sa simti ca vorbesti singur si oameni cu care nu risti sa treci vama la bulgari daca ii superi. Evident, pe astia ii agreez cel mai mult si ma uit intai la moaca taximetristului inainte sa ma urc in masina.
Ca o paranteza, azi cica trebuia sa ne lasam masinile acasa. Eu pe-a mea am lasat-o in service. Se pune?




Si cei care nu avem masini ce facem? In legatura cu taximetristii, prefer sa nu mai am de-a face cu ei.
erm… restul care? 2%?
mie personal mi-a ajuns de soferi de taxi, in special de cei din Bucuresti; si in plus, ajung mult mai repde in aproape orice loc in care m-ar interesa sa ajung, folosind metro-ul sau tramvaiul.
E buna viata de pieton, nu-i asa? :) Tu probabil ai avut un episod sado-maso azi, hai sa zicem, un taxi mai merge, doua deja e suspect, dar trei?!? e clar… ori esti de prea putin timp in Bucuresti, ori ai nevoie de o vizita la un doctor de capatani. :))
Am avut nevoie o data sa ma intorc de la service la birou, odata sa plec de la birou la service si o data sa plec de la birou in alta parte :)
Cred ca mai bine iti luai o bicicleta de la Cicloteque :-) Ai fost cu adevarat verde in cazul asta. Mai ales ca mereu te legi de cum e in Romania si de felul in care se comporta romanii. Era sansa ta de a da un exemplu :-))
Si pe mine ma streaseaza genul de oameni (taximetristi) care se apuca de vorbit si incep sa povesteasca…. Cateodata am chef si continui dar in alte dati imi vine sa ma dau jos.
Ai uitat un tip de taximetristi.. aia care vad potentiali clienti in timpul cursei tale, si incep sa scoata capul pe geam si sa urle: “unde mergeeeeti? asteptati-ma ca in cinci minute ma intorc si va fac reducereeeeee”, sau cei chiar mai nesimtiti, care mai iau pe altcineva in drum, daca merge in aceeasi directie fara sa te intrebe daca esti de acord sau nu. La urma urmei, am platit cursa aia. Am dreptul sa merg singur in masina si sa nu fiu ingramadit pe bancheta din spate. Am dreptate?
@Malanciuc: ai dreptate. Da’ te-ai gandit sa ceri si tu vreo reducere? Eventual sa plateasca doar ala (restul cursei) :-)