Gameri suntem toţi până la urmă; că am început de mic să joc Prince of Persia şi alte bălării, sau că am avut o perioadă în care am fost obsedat de Counter Strike, Diablo II şi Warcraft, majoritatea dintre voi aţi trecut prin asta. Nu pot să spun că mi-am pierdut multe nopţi, week-end-uri şi bani în LAN party-uri sau chestii similare, deci nu sunt chiar ATÂT de gamer, dar am avut şi eu punctele mele forte.
Totul a început acum mai puţin de un an, când m-am decis eu să renunţ la laptop drept sistem principal şi să trec la desktop. Şi m-a mâncat undeva să-mi iau o placă video mai de doamne-ajută. Lasă, să fie acolo pentru Photoshop si Fireworks, editare, randare, alea. Cum o testez? Photoshop? Benchmark-uri? Draaaci, Call of Duty, normal. Şi-aşa am început să-mi aduc aminte de vremea în care nu jucam jocuri pentru grafică sau gameplay, ci pentru storyline, multiplayer sau acţiuni nonconformiste.
Nu ştiu voi cum sunteţi, dar eu de când am terminat liceul, nu prea am mai pus mâna pe jocuri. Am fost extrem de ocupat cu joburile pe care le-am avut, cu online-ul, cu prietenii, etc. Întotdeauna găseam alte modalităţi de relaxare. Plus că 2002+ mi s-a părut o perioadă de declin în industria jocurilor pe PC. Din ce în ce mai multe resurse, grafică de nivel mediu, dar care-ţi rupea în două PC-ul, multe bug-uri, gameplay aproape nul şi altele de genul ăsta. Puţine erau jocurile care reuşeau să-mi atragă atenţia.
Toate astea adunate, m-au făcut să iau o pauză de la jocuri şi de la orice fel de gaming. Am stat ani întregi fără niciun joc instalat pe PC şi-aveam prieteni care nu mă credeau când le spuneam. Eh, de când mi-am schimbat PC-ul, am început să joc alternativ titlurile cu cele mai bune ratinguri din ultimii ani. Din aparenţe, 2007 a fost anul în care industria jocurilor s-a oprit din declin şi marii jucători (ironic vorbind) au abordat o altă strategie.
Din păcate totuşi, abia 2010 a fost pentru mine anul în care pot spune că m-am reapucat de gaming, că am jucat (şi terminat) capodopere precum Mafia, Call of Duty: Modern Warfare 1 şi 2, Prince of Persia, Assassin’s Creed şi alte câteva shootere ale căror nume nu-mi vin acum în minte. Tot 2010 este anul în care aştept cu nerăbdare Mafia II, Call of Duty: Modern Warfare 3, Assassin’s Creed Brotherhood şi alte sequel-uri ale titlurilor de excepţie.
Şi da, chiar dacă există puşti de 14-15 ani care “mă fac” la Counter Strike şi FIFA, eu cred în continuare în pasiunea mea şi pot duce o conversaţie pertinentă cu oricine din domeniu :)
Singurele jocuri de care am fost pasionat au fost Counter Strike şi FIFA. În rest, doar de test am jucat altele. A… a mai fost şi GTA pe care într-o perioadă îl jucam destul de mult.
De pe la finalul lui 2008 nu am mai instalat niciun joc în PC. Sper să o ţin tot aşa :D
look who’s back mwhahahaha
Long time no see, eh? :)
vezi că gamming-ul e boală grea. să nu devii dependent că e mai costisitor decât tratamentul pentru bolile medicale grave! :)
waaa, eu acus 2 ani m-am lasat de orice joc. Din cand in cand mai bag cate unul pe site-urile de joculete online.
Hehe, de cand nu am mai inceput un joc… Mi-e dor!
Si eu am jucat CS aproape 4 ani in fiecare zi, dupa ce veneam de la scoala si pana pe la 12 seara. In medie 6-8 ore pe zi, minim 25 de zile pe saptamana. L-am sters de mai multe ori , dar dupa 2 zile ma reapucam. Am am renuntat definitiv.
jocurile ne fascineaza. Si eu eram arpoare dependent de seriile NFS. Aveam cate 3-4 tipuri pe calculator, si le jucam pana le stiam pe de rost.