E trist că ăsta nu este un adevăr universal, ci mai degrabă un fel de motto după care se ghidează lumea atunci când ceva merge prost. Și zic asta din proprie experiență. Un exemplu mai concret de aria de discuție a cititorilor: reclama de pe bloguri.
Atunci când o campanie merge prost sau nu are succesul scontat, întotdeauna bloggerul este de vină, niciodată advertiserul. Mai ales la campaniile care au nevoie de rezultate concrete, cum ar fi cele de afiliere. Ce contează că produsul se găsește în multe alte părți iar advertiserul are cele mai mari prețuri de pe piață? Bloggerul este un prost și nu realizează adevărata valoare a produselor…
Exemplul doi. Într-o corporație în care toată lumea urăște pe toată lumea, e clar că atunci când ceva merge prost, vina va fi aruncată de la unii la alții, în timp ce clienții au de suferit pentru că lor nu le pasă de problemele interne ale companiei.
Trei. Ședințele de bloc. De obicei vara la banca din fața blocului sau iarna, într-un spațiu mai restrâns din beci (!!!). Cum? S-a stricat liftu’? Curva de la doi e de vină. Toată ziua sus-jos cu liftu’ de parcă n-ar avea ce face. S-a spart geamul la intrare? Femeia de serviciu, că lasă toate ușile deschise…
[...]
Știu că într-o situație perfectă vinovații și-ar asuma responsabilitatea pentru ce merge prost, dar uneori nu ai cu cine.
Ce? Etajul 2 și merge cu liftu’ ? O dor picioarele să urce două etaje pe scări ? :)
Pai … e mai usor sa dai vina pe altcineva decat sa recunosti ca tu esti vinovat, in general. :)
De felul meu, mereu mi-am recunoscut vina şi totul a fost mai uşor.
Da dupa cum spune si teniescu e mai usor sa dai vina pe cineva dar parerea mea este ca e mai bine sa spui adevarul
mai sunt si oameni care cand ceva nu merge bine incearca sa se concentreze pe solutii ca sa imbunatateasca situatia, dar sunt foarte foarte putini astia. E mai usor sa dai vina pe cineva, nu conteaza ca nu el e vinovatul decat sa gandesti situatia si sa incerci sa scoti ce e mai bun din ea.
sa nu uitam: cine zambeste cand lucrurile nu merg bine, stie deja pe cine sa dea vina! :)
Încă de la primul loc de muncă am învățat că nu strică să-mi acopăr spatele. Nu de alta, dar nu se știe peste ce minune dau și atunci îmi prinde bine să arăt că am procedat corect și că am făcut (cam) tot ce era posibil. Iar când fac ceva de capul meu, dacă nu merge îmi asum răspunderea. De asta îmi și plac lucrurile spuse verde-n față. Dacă ești bărbat recunoști că ai greșit și încerci să îndrepți ce-ai stricat.
Apropo de colegii corporatiști, am avut odată unul care nu știu cum se făcea, dar bagă o groază de bug-uri în produs și aprope nimeni nu-i spunea nimic. E drept că nu dădea vina pe cineva, însă tot era enervantă situația. Așa că i-am atras atenția de câteva ori, ba odată am și încercat să corectez ce-a făcut. Ca tot eu să ajung să fiu mustrat. Că așa-i în tenis :-)
@Etherfast: curva aia de la doi n-a protestat la auzul veștii? Și încă ceva: cred că aia e super-profesionistă din moment ce-și termină treaba în numai 2 etaje. Sau are nevoie mai multe ture între etajul doi și parter? :-))
@Simona: de asta ești numai un zâmbet (și-ti criticai “subordonații” din organizație)? :-)
@cristian dar binenteles :)) si nu era critica era o observatie… si e valabila si la mine!
Trebuia neaparat sa scriu si eu un comentariu la treaba asta. Vine taicamiu de la biserica duminica, ora 10:00. Eu cu sorela vroiam sa mergem in piata deci luam masina. Al batran de unde sa stie ca doar nu citeste ganduri , baga masina in curte si cum nu il mai ajuta privirea si probabil multe alte simturi zbang zgarie masina in curte in timp ce se chinuia sa o parcheze. Maicamea (o femeie de obicei foarte desteapta si pe care o stimez foarte mult) arunca comentariul zilei : pai da….ca daca va grabeati sa ii spuneti sa nu bage masina in curte nu o mai zgaria deci voi sunteti de vina. Eu : ——— Soramea : ———— Concluzia : CE? Pai stai ca asa ma iau si eu de ce apuc si ajung pana la prostul ala care a facut gresit prezervativul de s-a gaurit si a aparut taicamiu dupa 9 luni de la consumarea marii iubiri a bunicilor. WTF ce aiureala. Intotdeuna gasim sa dam vine pe altcineva si majoritatea chiar asa si prefera sa faca in loc sa aibe coloana sa vina in fata sa spuna : Da eu sunt de vina , imi cer scuze , o sa fac tot ce pot sa repar greseala. Sunt curios daca s-ar usca degetul cand am arata cu el spre altii…..ar mai avea cineva curaj sa arate spre altii? :D