7:30. Scularea.
7:45. Trezirea. In mod normal, trezirea s-ar fi efectuat undeva in jurul orei 11, exceptand faptul ca in ultimile doua saptamani am lucrat de noapte, dar nu se poate asa ceva. Trezirea se efectueaza de dimineata, suficient de deverme incat sa-ti vina sa-ti bagi picioarele. Sarim peste micuj dejun, ca deh, suntem prea grasi si hopa sus in masina pentru a umbla dupa hartogaraie prin tribunale pana la 12:00.
Se face ora doua, cand sarim si peste masa de pranz, ca deh, suntem prea grasi, si fugim repede, repejor la munca pentru a prinde un calculator cat mai favorizat si ferit de privirile supervizorilor. Chix. Au facut renovari si ne-au mutat calculatoarele din locul preferat. Oricum, ce pot sa zic, a fost destul de interesant. De abia reusesc sa-mi tin ochii deschisi, sictirul din mine depaseste limitele admise in domeniul Relatii cu clientii, si de abia astept sa plec acasa. De abia astept sa se termine in puii mei saptamana asta care a inceput cu stangul, si sa plec in concediu. La toti clientii, la unison, va dam clapa!
