Fiecare bloc are cate cel putin unul. Cel putin o persoana pe care o roade grija de absolut tot ce se intampla in acel bloc. Si nu ma refer la chestii administrative gen becuri arse si geamuri sparte. Ma refer mai mult sau mai putin la vietile personale ale celorlalti.
Intotdeauna in bloc trebuie sa fie cel putin doi pensionari care stau pe o banca in fata si barfesc fiecare persoana care trece. “Ia uite-l p-asta. A muncit doi ani in Italia si ia uite ce masina si-a luat. Are bani.” . Si asta, sta toata ziua acasa si nu se duce sa munceasca. Da’ se aude muzica de la ei toata ziua”.
Asa, si?
Intotdeauna trebuie sa fie cineva care iese din apartament tocmai atunci cand mergi si tu la ghena, si-ti atrage atentia ca nu ai inchis bine capacul, sau ca ai aruncat o sticla pe tub. Trebuie sa fie cineva care sa-ti zica iarna ca picioarele se sterg la intrare, chiar daca nu ai pe ce, in loc sa le tarasti pana se mai imprastie apa.
Si daca nu vreau? Eu iti zic tie sa nu mai vorbesti tare la 7 dimineata pe casa scarii in week-end pentru ca nu toti se trezesc la ora aia ca tine? Sau ca fi-tu alearga ca dobitocu’ pe casa scarii? Poate ca ar trebui. O sa-ti var pe sub usa cate un biletel in care o sa-ti scriu fiecare cretinatate pe care o faci si prin care ma deranjezi tu pe mine. Poate in felul asta o sa-ti dai seama ca te bagi prea mult in seama.



