Au mai scris pe aceeasi tema si zoso si Arhi.
Deci cum e cu parintii?
Pai, nu e prea bine. Vorbesc din prisma unei persoane care a stat 21 de ani cu parintii si sta singur de aproape un an de zile. La inceput ai nevoie de motivatie. Daca tu crezi ca te ajuta, poti sa faci o lista cu PRO si contra, sa pui totul in balanta si sa vezi cum ti-ar fi mai bine.
Atat Arhi cat si zoso au evidentiat cateva motive pentru care ar fi bine sa te muti. Eu personal, m-am mutat ca sa pot pune piciorul in prag asupra deciziilor sentimentale si sa-mi aleg singur partenera fara ca ai mei sa aiba vreun cuvant de spus.
Revenind, daca decizi sa te muti, nu ai pierde prea multe. Pentru mine, libertatea de miscare, libertatea de alegere si independenta financiara au cantarit mult mai greu decat asa-zisa caldura parinteasca si confortul de acasa. Daca esti comod din fire, s-ar putea sa gandesti altfel.
Inainte sa te muti asigura-te ca planul pe care ti l-ai facut este de durata si ca nu te intorci cu coada intre picioare dupa cateva luni de zile, mai ales daca nu te-ai mutat in conditii pasnice, ca sa zic asa. Stiu persoane care au facut asta de doua-trei ori si nu inteleg ce respect de sine si ce demnitate au.
Incearca sa faci mutarea cat mai amiabila. Mama o sa fie intotdeauna disperata ca isi pierde ingerasul si este foarte posibil sa se opuna din varii motive, mai mult sau mai putin adevarate. Fii tare in ceea ce crezi, si daca tu crezi ca merita, fa pasul.
Oricum, mutatul e o chestie ce difera de la om la om. La mine a fost cauzat in principal de asta. La tine, s-ar putea sa fie alti factori. Citeste ce-am scris cu totii, analizeaza si decide.