Ce-ti e si cu messenger-ul asta. Imi aduc aminte atunci cand toata lumea avea e-mail de 2MB la yahoo, si aparuse “programu’ ala misto cu care vorbesti”, care a lansat o manie in internet caffe-urile din cartierul meu. Cum stateam si eu destul de mult prin astfel de localuri, nu de putine ori observam niste tipe imbujorate, clasa a X-a, in pragul usii, care strigau catre admin… “Aveti Yahoo?”. Nu draga, s-a terminat putin mai devreme, imi pare rau.

Putin cate putin, ajungem cu povestea in zilele noastre cand putem gasi o groaza de utilitati pentru Yahoo messenger. Interactiv, ti se ofera o partida de biliard, table sau chiar poker direct la locul de munca, si cu prieteni dintre cei mai apropiati. Si nimic nu se compara cu o barfa buna la 3 dimineata despre ce a mai facut vecina de la 4.

Bine, mai sunt si oameni care chiar folosesc Yahoo-ul in scopul comunicarii ca termen, asa cum ar trebui. Restul, nu fac decat sa deranjeze si/sau amuze. O sa enumer in continuare cateva dintre aceste categorii, din ce am observat eu pana acum.

Cu dedicatie pentru cei care:
* au la status un “www.” fara nici un site “ca sa apara misto si albastru”. Foarte dragut.
* au status-uri hilare de genul “nu da buzz, ma joc”, “dnd, invat. Doar pisicutu’ meu scump are voie sa ma buzzuiasca”, “suparat, nu deranjati, stiti voi de ce”. De asemenea nu pot sa nu-i remarc pe cei cu “:(((((((((((((” si “LOOOOOOOOOOOOOOOOL”. Nu fac decat sa ma provoace sa le dau unul, doua, trei buzz-uri. Pe minut.
* dau “mass-uri” de fiecare data cand intra sau cand ies. “sal alllllzzzz. am venit si ma duc sa mananc”, “brb, ma duc la baie”, “pa alzzzz am plecat la nani. nb :*”. Nu-mi pasa. Daca am nevoie de tine, te caut eu.
* dau “mass-uri” in general. Fie ca sunt bancuri atat de lungi incat nu primim poanta, sau mesaje de genul “Aici e presedintele Yahoo Jay Russel si va inchid yahoo-ul. Dati mai departe”. Astea sunt asa numitele mesaje in lant, pe care nu le sufar. Fiecare se termina cu “da mai departe”, si evident se adauga dupa gust, “sry pt cei cu dnd si brb”, “e pe bune frateeeeeee, da si tu mai departe”, “sry de mass, dar nu vreau sa mi se intample ceva”.
* simt nevoia sa inceapa o conversatie cu “BUZZ!”. E o forma de salut, inteleg. Mai sunt si cei care folosesc varianta extinsa, “Buzz! / Ejti coae?”. Nu, nu sunt. Salut si voua.
* simt nevoia sa scrie pe zece randuri o propozitie de cinci cuvinte.
* simt nevoia sa intrebe de 10 ori acelasi lucru. “Frate, ejti? / Zi-mi daca ejti / Hai ma, stai pe invizibil? / Ejti supi pe mine de nu raspunzi?”. Asta in decurs de un minut, de nu apuc sa ajung la calculator sa vad ce a scris.
* au obsesia de a folosi audibles pentru simplul motiv ca “e mijto”.
* doresc sa se asigure ca interlocutorul i-a inteles emotiile. Un rand text, doua randuri smiley-uri si ranjete. Un plus de efect daca randul ala de text este ceva de genul “looooool” sau “hahahahaha”.

Din cauza lor, si ma multor oameni de genul asta, lista mea de ignore este in momentul de fata ceva mai mare decat lista de contacte.

S-aveti pofta.