Sa nu credeti ca noaptea ce tocmai a trecut n-a fost fara peripetii. Ne-am chinuit aproximativ jumatate de ora pentru acces in Datacenter, si asta din cauza unui portar mult prea zelos care credea ca daca detine controlul celor doua butoane care coborau sau ridicau bariera, e seful ditamai cladirii.

Un tip burtos, cu chelie si un accent arabesc destul de deranjant ne-a intampinat cu (ne)voie buna si ne-a spus ca nu ne lasa sa trecem, pentru ca nu avem cartela. Intr-un mod ciudat, nu e prima data cand ajung acolo, asa ca am insistat. El, nicidecum, insa ne deschide o portita alaturata si ne invita in parcarea intreprinderii Electromagnetica.

Parcam noi frumos si mai asteptam cateva minute in masina pentru a termina de rontait ce luasem special pentru noaptea ce tocmai a trecut. Dupa cateva minute, isi face aparitia omuletul nostru de mai sus si ne explica frumos ca el ne-a facut o favoare ca ne-a dat locul ala si ca alea sunt cu plata. Replica noastra e destul de directa: “Si?”.

La care ciops destul de calm cum e el de obicei pune mana pe telefon si-si suna relatiile (recte cei din Datacenter), care vin sa ne “scape” de burtosul cu chelie.

Intr-un final aflam ca locurile nu sunt cu plata si ca saracul om incerca sa faca si el un ban cinstit. Asa-i romanu’… Care roman? Arabu’!