August 27th, 2010 - 18:40
Autor: Andrei Boghiu
Sau varianta mai populară… “De-acolo începe totul”.
- În timpul şcolii nu-ţi zice nimeni că în cel mult un an de când îţi iei permisul, nu vei mai conduce cu mâinile la “zece şi două” ci vei conduce “sportiv” cu o mână la 12 şi cu una pe schimbător, înclinat spre dreapta, sprijinit pe cotieră.
- În timpul şcolii instructorul nu-ţi explică adevărata semnificaţie a semaforului. La verde se trece, la galben “hai că încă mai merge” şi la roşu “repede-repede că de-abia s-a pus”.
- În timpul şcolii eşti învăţat să mergi uşor, preventiv. Nu-ţi spune nimeni că în scurt timp după ce vei avea bucata de plastic în portofel vei fi regele şoselelor şi-i vei da blănel prin oraş că nimeni nu e la fel de important ca tine. Tu te grăbeşti.
- În timpul şcolii, instructorul nu te lăsa cu muzică pentru că îţi distrăgea atenţia şi trebuia să fii atent la drum. Lasă că recuperezi tu cu Dacia ta tunată, cu geamuri fumurii şi bass în portbagaj. Geamurile lăsate şi maneaua la maxim ca să impresionezi femeile.
- În timpul şcolii, instructorul te învăţa la semafor să aştepţi răbdător să se facă verde. Dar nu ţi-a zis nimeni că semaforul este locul perfect de a agăţa tipe prin claxon sau de a polua fonic turându-ţi motorul de 1.5 Diesel (ca să nu consume mult) poate-poate pensionarul de lângă se încumetă la o liniuţă.
Citeşte şi restul înregistrării »
Tag-uri: idiocracy, Romania, soferi
14 Comentarii »
August 24th, 2010 - 18:57
Autor: Andrei Boghiu
Cum vă ziceam, am plecat într-un week-end prelungit prin părţile de Vest ale României. Destinaţia a fost literalmente unul dintre cele mai mişto locuri pe care le-am vizitat până acum. Nu neapărat împrejurimile şi obiectivele turistice cât locaţia şi perimetrul ei vizual.
Pensiunea este construită din fonduri europene si are foarte mult gust din punctul ăsta de vedere. Camerele sunt spaţioase şi dotate cu tot ce-ai putea avea nevoie, angajaţii au fost foarte amabili şi servirea a fost ireproşabila. Unde mai pui că atunci când stăteam la restaurant seara şi mă uitam în zare, îmi aduceam aminte de Grecia şi peisajele ei.
Mno, gata cu romanţele. Acum să vă zic de părţile naşpa ale călătoriei.
Citeşte şi restul înregistrării »
Tag-uri: drumuri, idiocracy, Romania
15 Comentarii »
August 20th, 2010 - 20:47
Autor: Andrei Boghiu
La fel ca şi vânzătoarele, chelnerii au o carismă aparte când vine vorba de clienţi.
În mod special îmi plac cei prompţi. Iubesc să mă aşez la o terasă şi el să vină după un sfert de oră cu un zâmbet tâmp pe faţă. “Ce vă aduc?”. Răspunsul, invariabil. “Un meniu ar fi de preferat”.
După încă un sfert de oră apare cu meniul, după încă un sfert de oră se întoarce să ia comanda şi după încă un sfert de oră poate-ţi primeşti şi tu berea.
Citeşte şi restul înregistrării »
Tag-uri: idiocracy, Romania
11 Comentarii »
August 19th, 2010 - 01:10
Autor: Andrei Boghiu
Chiar dacă românul e obişnuit să-i pese în general şi să se bage în seamă d-ampulea, eu fac excepţie de la nefericita regulă şi mi se rupe de două categorii de situaţii:
- Situaţiile care nu mă afectează în mod direct.
- Situaţiile care mă afectează, dar nu am nicio posibilitate realistă de a schimba asta.
Dacă toată lumea s-ar ghida după principiile astea, viaţa ar fi mult mai frumoasă şi nici nu s-ar risipi atât de multă energie în moduri total imbecile. Ca să înţelegeţi despre ce vorbesc, să luăm în continuare câteva exemple din fiecare situaţie de mai sus.
Nu mă afectează direct. Aici intră în principal problemele idioate ale celor din jurul meu. Nu vorbesc de cazurile în care eşti singur în deşert cu un butoi de apă şi dai peste un om însetat, momente cand e de bun simţ să faci pe bunul samaritean. Vorbesc de momentele când sunt abordat de Iehovişti, sau de ăia de mă sună să-mi facă un sondaj la telefon despre rata de penetrare a laptelui de struţ, sau de vecinii care-mi bat la uşă să-mi zică să nu mai trântesc uşa la lift aşa tare, că ei deja sunt cu ochii pe vizor şi zgomotul e cam intens, sau de haterii şi trollerii de pe internet de care râd cu lacrimi de câte ori am ocazia.
Citeşte şi restul înregistrării »
Tag-uri: idiocracy, personal
6 Comentarii »
August 15th, 2010 - 13:45
Autor: Andrei Boghiu
Urăsc să fac cumpărături, şi asta pentru că nu e nimic fascinant acolo, totul este atât de monoton. Te plimbi printre rafturi şi printre zeci de mii de produse, citeşti etichete şi tragi după tine un căruţ imens.
O să fiu un pic misogin, c-aşa mi-e firea, dar spre deosebire de unele femei, eu sunt în stare să intru în supermarket, să iau fix ce-mi trebuie şi să mă îndrept spre casă. Nu tu “stai că e super ofertă la carne”, “să iau de 100 sau de 200?” sau “uite dragă, au lapte d-ăla bunu’”.
Le mai fac şi p-astea, pentru că sunt femeile noastre, le iubim şi TREBUIE, dar ce e prea mult strică.
Supermarketurile la noi sunt ca un vortex, o zonă crepusculară. O secundă suntem oameni normali, iar în cealaltă secundă ne călcăm în picioare la propriu pentru bormaşini, pentru carne de grătar şi bere, sau pentru a pune mâna pe ultimul bax de ulei d-ăla bun înainte să crească TVA-ul cu 5% şi să “nu mai apucăm”. Ca o paranteză, supermarketul deschis non stop a fost una dintre cele mai mari revelaţii pentru economia românească. Cum? Pot să-mi cheltuiesc banii inutil şi noaptea? Sigur, mai vreau!
Citeşte şi restul înregistrării »
Tag-uri: idiocracy, supermarket
6 Comentarii »
