Oare cat de greu este sa gasesti cuplul perfect? Nu vorbesc de dragoste si de sansele de a-ti gasi partenera perfecta, ci de situatia in care tu ai deja o relatie. Cat de greu e sa gasesti un alt cuplu cu care sa iesiti in oras, la film, etc?
Poate unii se cearta prea des, poate altii sunt mofturosi. Poate nu aveti aceleasi gusturi sau nu va plac aceleasi localuri.
Sau mai rau, poate cunoasteti multe cupluri si doar un membru va este antipatic… Ce-i de facut?
Sa nu credeti ca filmul pe care l-am vazut azi la Multiplex nu a fost lipsit de incidente si evenimente. Trecand peste faptul ca s-a taiat imaginea dupa primele 5 minute de film si a durat ceva pana s-a rezolvat, sau peste faptul ca lumina din sala se aprindea de una singura… am avut parte si de niste tarani care mai de care.
Asa cum cainele seamana la perfectie cu stapanul lui, in fata noastra stateau doi, tata si fiu, imbracati la fel, amandoi tunsi foarte scurt, cred ca ati prins ideea. Amuzamentul a inceput cand am ramas in intuneric si copilul a inceput sa comenteze cu un accent extrem de tiganesc ce imi zgaria urechile.
“Haoleo, sa ne dea banii inapoi daca s-a intamplat asta”, “Bai haladitule, da drumu’ la film”, si alte prostii de genul asta. Sincer, imi venea sa-i torn cutia cu floricele in cap, dar m-am abtinut pentru ca erau mult prea bune. Spre norocul lui, a ramas linistit tot restul filmului.
Pe de alta parte, cocalarul din spatele meu tot gasea ocazia sa-si bage picioarele pe langa cotiera si sa ma atinga pe mine pe pantaloni. La intervale regulate de timp, pana m-a deranjat si i-am deschis usor siretul. Ma gandeam sa i-l si leg de cotiera, dar am zis sa nu sar calul.
Cel de-al treilea lucru enervant a fost ca multi au inceput sa se ridice si sa plece fara sa vada finalul. Sincer, nu-i inteleg. Fratilor, luminile alea se aprind atunci cand trebuie. E scuzabil sa ramai si cu luminile aprinse si sa vezi dublarile de la filmari, dar sa pleci inainte de sfarsit e ca si cum ai pleca de la un curs cu cateva minute inainte sa se termine. Jignitor fata de restul.
Si ultimul lucru care nu mi-a placut a fost ca m-am dus la toaleta, si dupa mine potopul… Toate pisoarele erau ocupate si individului din stanga mea aparent ii facea placere sa se uite la mine in timp ce. Taranu’ lu’ peste.
Trecand peste toate astea, filmul a fost misto :)
Fie si numai pentru asta. Pentru ca in Germania chiar daca as avea parcarea langa bloc, nu s-ar trezi nimeni sa isi ambaleze rabla Dacia la 6 dimineata, sa vedem cu totii ca el e harnic si pleaca la munca. Acolo cel mai probabil as scapa de vecini idioti, acolo nu mi-as face griji ca dau peste tarani si ca-mi stric buna dispozitie.
Asa cum Cabral considera ca scaunul cu 4 picioare a fost o minunata inventie tehnologica, asa eu consider ca atat telecomanda cat si telefonul (mobil sau nu) sunt niste chestii folositoare in viata omului.
Ce nu inteleg eu de ce unii oameni se poarta mai ciudat cu ele. Ati observat cum atunci cand bateriile la telecomanda sunt pe terminate, noi tindem sa apasam din ce in ce mai tare pe butoane? Asta nu ajuta, credeti-ma pe cuvant.
De asemenea, atunci cand oamenii mai in varsta vorbesc la telefon cu o persoana din provincie, au tendinta sa racneasca in telefon? Incercarile de a lamuri pe cineva ca nu e nevoie sa faca asa, au esuat lamentabil.
Cand suntem mici, intai religia ne invata sa nu mintim (este una dintre cele zece porunci). Din ceea ce am observat, copiii tind sa creada in religie mai mult decat oricine altcineva. Sunt la varsta la care tot li se pare posibil si le e frica de supranatural. Tocmai de aceea tind sa respecte aceasta regula cu sfintenie.
Problema apare atunci cand cei din jurul lor (de obicei parintii) se vad nevoiti sa foloseasca acele mici minciuni neconventionale. Ei nu inteleg de ce se folosesc acestea si tind sa creada ca persoana care le foloseste pur si simplu a gresit si nu o face intentionat.
Si asa ajungem in situatiile similare cu cele de mai jos:
- Mami a zis sa va spun ca nu e acasa dar ca vom plati intretinerea saptamana viitoare
- Ba am fost acasa cand a venit vecinu’ mai devreme, tati. Dar ai spus doar sa facem liniste sa nu ne-auda.
Si cate si mai cate. Cum ii explici unui copil care e diferenta intre minciunile pe care nu trebuie sa le spuna si minciunile conventionale care sunt admise uneori? Nu mai stiu unde exact, am citit (sau am vazut intr-un film) o explicatie de genul.
Atunci cand mami era gravida cu tine si facuse burtica, ma intreba daca mi se parea ca s-a ingrasat. Atunci tati ca sa nu-i raneasca sentimentele lu’ mami, ii spunea ca e mai frumoasa ca niciodata. Asta era o minciuna neconventionala ca sa o faca pe mami sa se simta mai bine.
