Dupa Brayn, si eu m-am intalnit cu tata in trafic. What can I say, it’s a small world :)

Dupa Brayn, si eu m-am intalnit cu tata in trafic. What can I say, it’s a small world :)

“S-a lansat, astazi (25.06.07), Comunitatea Webmasterilor din Romania: cwr.ro , un site cu articole, stiri, tutoriale, forum despre Internet & Webmastering. Site-ul doreste sa devina in viitor o autentica resursa web a internetului romanesc, un portal in care webmasterii sa se documenteze, sa se informeze, si sa dezbata anumite probleme, stiri, controverse din domeniul Internetului.
In cadrul site-ului vor fi publicate ultimele stiri in materie WWW, pritnre care se vor strecura diverse articole de general webmastering, tutoriale, prezentari de site-uri interesante, astfel ca dorim sa creem un content ce sa intreaca orice urma de concurenta. Designul este unul personalizat, cu ajutorul mai multor persoane binevoitoare si ne-am dat toata silinta ca acesta sa nu ne traga in jos intr-un eventual overview. Forumul este un “aproape clasic” phpBB3 cu anumite personalizari in PHP si in prosilver.
Dorim sa atragem de partea noastra oameni seriosi, cu experienta in domeniu astfel incat CWR sa fie o comunitate constituita din membri de calitate, pentru a putea genera content de calitate. Dorim a excela in principiu prin continut astfel incat sa fim link-ati si citati in cat mai multe circumstante, de cat mai multe site-uri care sa ne recunoasca eforturile si skillurile.
Mai multe detalii veti desprinde in urma navigarii prin paginile site-ului si veti afla pe masura ce veti intreba.”
Tema Workshop-ului de ieri a fost ‘cum sa aduci trafic pe blog’. Nu o sa am timpul necesar sa scriu un post de cateva pagini asa ca o sa rezum. Deci ce am invatat ieri la workshop? Majoritatea discutiei s-a concentrat spre sursele de trafic din Romania. Care sunt orice numai multe nu. Zoso, Wikipedia, ziarele romanesti si asa mai departe. Pentru cei care vor un coverage cu adevarat detaliat, Rudy vi-l poate oferi.
S-a ales un subiect cam larg ce ar fi fost imposibil de dezbatut in cele 2 ore alocate dar asta nu inseamna ca discutia nu a fost utila si constructiva.
Ce mi s-a parut mie ca s-a omis de fapt e principala metoda de trafic pe care o folosesc, si care chiar da rezultate pentru mine -> SEO. Ar fi un subiect interesant de dezbatut intr-unul dintre viitoarele Workshop-uri.
Who’s in for some pizza? ;)
Participanti (in ordine alfabetica si din ceea ce-mi amintesc eu):
Evident, daca am uitat pe cineva (si sigur am uitat), sariti cu un comentariu + un link si-l adaug imediat ;)
Ce faci in momentul in care afara e cald si soare iar tu esti tintuita la locul de munca pentru ca deja ti-ai mancat toate zilele de concediu desi suntem de abia in luna aprilie? Incepi sa inventezi chestii cu nesimtire, cum ar fi ca trebuie sa pleci cu facultatea in Japonia, in practica. De ce tocmai Japonia, nu stiu. Neaparat atunci cand te intorci incepi sa povestesti la toti cum era acolo cu japonezii aia mici care faceau poze toata ziua, pentru a impresiona si mai mult. Nu ne arati poze cu tine acolo pentru ca “n-ai avut timp de poze, ai fost sa inveti”.
Daca anul trecut a functionat cu Japonia, anul asta te gandesti ca s-ar putea sa nu mai tina. Asa ca treci la lucruri ceva mai serioase. Spui la toti ca ti-au murit ambii parinti si ca ai ramas singura pe lume. Aduci un certificat de deces fals si ti se ofera concediu prelungit pe motivul asta. Esti fericita. Insa ceea ce nu stii tu e ca procedura standard intr-o companie e sa verifice certificatul de deces la Primarie. Surpriza, nu e valabil. Nu se confirma. La telefonul tau de acasa raspunde maica-ta, care n-ar fi trebuit sa fie printre noi si care se declara socata de ce-ti poate mintea pentru un concediu.
Asta dupa ce in prealabil departamentul HR impreuna cu colegii au facut deja o “cheta” de 1600RON pentru tine.
* tot ce-am mentionat mai sus s-a intamplat cu adevarat intr-o companie romaneasca; Evident, proastei domnisoarei respective i s-a proptit un sut in cur din partea companiei respective si-mi pare foarte bine, cu toate ca n-am cunoscut-o personal. Fals in acte, carte de munca (daca exista) pe indisciplinar si o reputatie proasta. Dar cu un concediu luat si petrecut la mare.
How the hell does THAT worth it?
Sa luam o situatie ipotetica. Vrei sa-ti faci site. Blog, ca e mai la moda. Dar n-ai ce sa pui pe el, ca nu vrea nimeni sa auda cum stai cu gasca in spatele blocului si mananci seminte. Lumea vrea aventura, conflict, adrenalina. Atunci ce faci? Te duci pe un blog care corespunde cerintelor publicului, gen Zoso, VisUrat, Piticu si copiezi niste articole de-acolo. Nu citezi sursa, copiezi cu nesimtire. Vine lumea la tine pe site, citeste si se simte bine.
Asta pana cand autorul articolelor respective afla de ce-ai facut tu. Rasfoieste putin pe la tine prin blog, vede ca nu esti tocmai una dintre cele mai inteligente persoane si analizeaza optiunile spre a-si recupera drepturile.
* Sa te raporteze unde-ti tii site-u’ gratuit? Prea mare deranjul.
* Sa iti dea un telefon sa vorbeasca personal cu tine? (ai fi surprins sa afli cat de usor se distribuie informatia) – Nu, se va alege cu injurii gratuite pe care sigur nu ar avea chef sa el asculte
In cazul asta incepe sa caute bug-uri la tine prin site. Lucruri minore pe care tu in excesul tau de zel plagiator le-ai omis.
De aici, totul se imparte in doua categorii.
Fie ai o pagina de tot cacatul din punct de vedere al designului si te-ai gandit sa o imbunatatesti putin cu continut original; dar vai, imaginea pe care ai pus-o pe site la tine e fix imaginea din articolul original. Ceea ce inseamna ca asta-mi da mie posibilitatea sa afisez ce imagine vreau pe site-ul tau. Si ghici, fix asta am sa fac.
Ceea ce a si fost. Poate bloggerul respectiv are o imaginatie suficient de bogata incat sa-ti surclaseze maiestria cu care ti-ai ales parola. Caz in care se intampla in felul urmator:
De data asta, a muscat-o bunicu. Data viitoare cine va fi?
Copiati cu bun simt daca trebuie neaparat sa o faceti ;)