Nimic de zis. Aseara pe la ora zece ne-a apucat o foame de lup si ca s-o potolim, ne-am gandit sa incercam o Pizza. Dar nu orice Pizza, era o SUPER Pizza (cu prima ocazie o incerc si p-aia cu sarmale de la Jerry’s).
Plasez comanda, in 5 minute ma si suna sa o confirm. A avut grija sa-mi repete in detaliu atata adresa cat si comentariile aditionale pe care le-am scris in formular. Nimic de reprosat.
Peste nici o ora, apare baiatu’ cu livrarea. Ca cica “sa va dau servetelele”. Si scoate la mine niste pastilute d-alea cum vedeti in poza de mai jos. Inghit in sec, ii dau banii si pleaca. Cand sa impartim pizzele, observam ca super-pizza mea avea topping de “beicăn”. Nici macar bacon, ci beicăn.
Iar pastilutele minune sunt de fapt servetele deshidratate si in forma de pastiluta. Tot ce trebuie sa faci e sa le bagi intr-o cana cu apa si se umfla singure. Si hopa, mai sunt si umede pe deasupra. V-ati prins?
Desi n-am avut de ce sa ma plang in vreun fel pentru ca pizza a fost suficient de buna, tot am ras cu pofta cand am citit ce scria pe cutie.




