Pai am crescut, frate. De mici, toti au inceput cu Counter Strike si forumuri pe profil. Unii dintre astia se afunda in lumea webdevelopment-ului pornind forumuri phpBB pe tematica, combinate cu subiectul editarilor grafice. Adica-si fac forumuri de CS si Photoshop. De ce le combina? Naiba stie.
Urmatorul pas in dezvoltarea noastra, a tuturor a fost mIRC-ul si YM-ul. Toti stateau la chat si se dadeau care mai de care mai bazati si mai rotunzi. Au prins toti gustul scanarii dupa IP-uri neprotejate si vulnerabile, dupa care dupa caz, gaseau vreo statie Linux cu drept de root si nu isi mai incapeau in piele. “Am root. Te floodez manca-tz-ash”. Sa mori tu? Cu ping-uri?
Imediat dupa asta, au prins toti gustul socializarii in masa. Hi5, noi2, aman2? Repede, conturi peste conturi, adaugam poze shukare si dam link-ul la toti sa primim multe comm-uri. Trist.
Dupa care brusc, toti au devenit hackeri. Spam-uri, keyloggere, exploituri, si pagini sparte. Numai gura era de toti, dar nimeni nu stia de fapt sa faca ceva si plangeau ca prostii cand nu erau in stare sa-si reseteze parolele de YM.
Ulterior, a venit perioada “bani pe net” si MLM, cand existau zeci de site-uri de profil unde chipurile faceai bani inregistrandu-te pe alte site-uri, facand auto-surf si alte balarii de genul asta. Nu stiu cati dintre toti fraierii subscriberii chiar si-au luat bani din asta, dar nu e foarte relevant.
Dupa care au aparut blogurile, cand as putea spune ca e perioada in care internetul romanesc s-a emancipat. Odata cu Web 2.0, comunitatile online si blogosfera parca au prins alt farmec. Sigur, inca mai sunt pusti care joaca CS, wannabe hackers si chiar si intr-o utopie, pitzipoancele isi vor tuguia mereu boticurile…
