Dupa ce-am citit zilele trecute la zoso un articol cu privire la romanii si aparatele electronicele, mi-am adus aminte de o intamplare de luna trecuta.
Alor mei li s-a stricat televizorul. Dupa incercari disperate de a-l face sa mearga din nou, au luat decizia sa il arunce. Stateam la etajul 1, si era vineri in jur de ora 15:00. Ai mei faceau deja un calcul cum ca daca-l las la ghena, nu o sa dispara de-acolo pana luni, pentru ca “femeia de serviciu nu lucreaza, profesoara nu-l ia ca n-are nevoie, mosu’ nu-l ia ca e mort, vecina de la 7 nu-l ia ca nu poate sa-l care, etc…”.
In ciuda faptului ca nu era nimeni care sa-l care, al dracu’ televizor a disparut de-acolo in mai putin de-o ora, chiar daca era stricat si nu mergea.
Vorba cuiva: “las’ ca poate mai merge”.
Sa Nu Uitam Ca Traim In Romania Unde Totul Se Fura
:))